Cu cateva zile in urma, plec eu linistita catre birou si ma opresc in statia de autobuz unde mai asteptau o femeie si un barbat... el in picioare, ea asezata pe banca...
Dupa putin timp, o vad ca se ridica in picioare si se apropie si se tot apropie, pana m-am trezit ca a venit atat de aproape de mine incat imi facea umbra... am ridicat ochii din telefon si am realizat ca era fix in fata mea, initial dandu-mi impresia ca vrea sa ma intrebe ceva... apoi, am remarcat ca facea niste gesturi ciudate cu limba !?!?! si tot insista!!!! In scurt timp m-am dezmeticit si mi-am dat seama ca era inca in fata mea - extrem de aproape - si continua sa faca aceleasi rotatii cu limba!!! :))))) in momentul ala, mi-am luat talpasita si m-am dus cat mai departe posibil de ea! Cand a venit autobuzul, m-am urcat repede si am incercat sa ma distantez cat mai mult de ea, insa a venit repede dupa mine si s-a asezat fix in partea opusa mie... pe drum, am vazut cu coada ochiului ca tot continua sa ma priveasca dar nu m-am uitat deloc in directia ei, sperand sa inceteze... insa apogeul urma sa vina...
Spre norocul meu, a coborat dupa numai 2 statii, doar ca s-a ridicat din timp si s-a asezat in fata usii privind direct catre mine! Nimic rau pana aici... insa cu cat se apropia autobuzul de statie ea parca se alerta si mai tare si isi scotea limba si mai lunga si mai agitata facand rotocoale rotocoale si marindu-si ochii la mine!!!! :))) Evident oamenii din fata mea, care i-au remarcat gesturile, intorceau socati capul sa vada cui i se adresau rotocoalele :)))) In momentul ala am simtit ca intru in pamant de rusine si ma uitam disperata la tipul langa care stateam, in speranta ca se va opri sau va intelege ca sunt multi alti oameni in jurul ei care o vad, insa fara succes!!!! Doar statia m-a salvat!
Spre fericirea mea, de atunci nu am mai mers cu autobuzul si nu am mai vazut-o, insa inca ma mai tem de o posibila revedere! :)))
michaela_in_greece
Sometimes I pretend to be normal... but it gets boring
Friday, July 4, 2014
Tuesday, May 24, 2011
Oare sa fie 4, oare sa fie 5? Dilema la greci...
Hai ca am mai trait o zi, am mai taiat un numar (ala format din mai multe cifre) :D din calendar si am mai invatat ceva...
Pai... totul incepe cu un amarat de 24... de fapt, cifra 4 este marul discordiei...
Dilema zilei... sa fie 4 sau sa fie 5? Ehh pentru mine, in calitate de autoare, este clar un 4... pentru ei, turma de isteti este un CLAR, ATAT DE CLAR, FARA NICIUN DUBIU - 5! Ai inteles, da???
Dar acum ma intreb... eu, in necunoasterea mea... cum as putea sa ma lupt eu cu mintile lor, care probabil in total in viata lor au vazut poate de 100 de ori cifra 4, dar probabil mult mai des 5 :))))) si probabil asta era cu multi ani in urma, in putinii ani de scoala pe care ii au la activ, cand invatau sa picteze/caligrafieze cifrele...
Ce stiu eu, dupa 16 ani de scoala, si tot atatia ani de matematica, cum sa pictez cifrele... habar n-am!
Cu toate ca nu-mi amintesc, in toti acesti ani, sa fi auzit ceva plangeri la adresa unduirilor cifrelor iesite din pixul sau creionul manevrat de mine... dar ce pot sa spun... curbele, liniile si unduirile cifrelor, ca despre ele este vorba, la greci, sunt total diferite si poarta o cu totul alta insemnatate decat cele mioritice... De ce? Pentru ca noi suntem mai antrenati si ne intalnim ceva mai des cu literele si cifrele in viata, decat alte natii de "destepti" si antrenati in greve si baut de cafea... ahh si cum as putea sa uit! Ei care au atata experienta cu numerele! Mai ales ca incepand cu 2011 s-a introdus notiunea de contabilitatea... ahh si de factura... si de chitanta! Hei, despre ce vorbesc eu aici?!?! Pai ei sunt asi! Ma intreb daca au auzit de tabla inmultirii :))))) Dar... pentru ce? Ca oricum n-au nevoie de ea :))))
Oricum ar fi dragul meu de 4, il voi mentine pe pozitie si mai mult... am marturisit: cred ca e timpul sa-mi dau demisia si sa ma intorc la cifrele mele...
Mi-ar placea acum sa devin profa de mate, ca tot incepusem bine dupa facultate, iar ce doi copii pe care i-am antrenat in ale cifrelor, dadeau semne bune :p
Dar de ce? Pai... as putea sa-i invat sa deseneze cifra 4 ca mine si mai tarziu sa induca si sa "confuzeze" greci dezorientati :D
Pai... totul incepe cu un amarat de 24... de fapt, cifra 4 este marul discordiei...
Dilema zilei... sa fie 4 sau sa fie 5? Ehh pentru mine, in calitate de autoare, este clar un 4... pentru ei, turma de isteti este un CLAR, ATAT DE CLAR, FARA NICIUN DUBIU - 5! Ai inteles, da???
Dar acum ma intreb... eu, in necunoasterea mea... cum as putea sa ma lupt eu cu mintile lor, care probabil in total in viata lor au vazut poate de 100 de ori cifra 4, dar probabil mult mai des 5 :))))) si probabil asta era cu multi ani in urma, in putinii ani de scoala pe care ii au la activ, cand invatau sa picteze/caligrafieze cifrele...
Ce stiu eu, dupa 16 ani de scoala, si tot atatia ani de matematica, cum sa pictez cifrele... habar n-am!
Cu toate ca nu-mi amintesc, in toti acesti ani, sa fi auzit ceva plangeri la adresa unduirilor cifrelor iesite din pixul sau creionul manevrat de mine... dar ce pot sa spun... curbele, liniile si unduirile cifrelor, ca despre ele este vorba, la greci, sunt total diferite si poarta o cu totul alta insemnatate decat cele mioritice... De ce? Pentru ca noi suntem mai antrenati si ne intalnim ceva mai des cu literele si cifrele in viata, decat alte natii de "destepti" si antrenati in greve si baut de cafea... ahh si cum as putea sa uit! Ei care au atata experienta cu numerele! Mai ales ca incepand cu 2011 s-a introdus notiunea de contabilitatea... ahh si de factura... si de chitanta! Hei, despre ce vorbesc eu aici?!?! Pai ei sunt asi! Ma intreb daca au auzit de tabla inmultirii :))))) Dar... pentru ce? Ca oricum n-au nevoie de ea :))))
Oricum ar fi dragul meu de 4, il voi mentine pe pozitie si mai mult... am marturisit: cred ca e timpul sa-mi dau demisia si sa ma intorc la cifrele mele...
Mi-ar placea acum sa devin profa de mate, ca tot incepusem bine dupa facultate, iar ce doi copii pe care i-am antrenat in ale cifrelor, dadeau semne bune :p
Dar de ce? Pai... as putea sa-i invat sa deseneze cifra 4 ca mine si mai tarziu sa induca si sa "confuzeze" greci dezorientati :D
Wednesday, May 18, 2011
Ploaie si nori...
Hmm ce convinsa am fost in dimineata asta ca azi e vineri... dar m-am inselat... nu e decat joi si mie mi-e lene, iar afara ploua, e frig si innorat... dar inca o zi de taiat din calendar...
A fost, pentru o scurta vreme, liniste si bine in birou... acum s-a animat, iar galagia de fond este din nou prezenta...
N-am chef... nu vreau sa fiu aici azi... vreau sa dorm, vreau sa fie liniste... vreau mai mult soare...
A fost, pentru o scurta vreme, liniste si bine in birou... acum s-a animat, iar galagia de fond este din nou prezenta...
N-am chef... nu vreau sa fiu aici azi... vreau sa dorm, vreau sa fie liniste... vreau mai mult soare...
Tuesday, May 17, 2011
Pana unde poate ajunge prostia sau rautatea unui om...
Pai am sa va spun eu... pana la cer si inapoi... si apoi din nou pe aceeasi ruta... practic fara limita...
Mda... am trait s-o vad si pe asta... si se intampla din nou tot in Gretzia mea draga...
Hai sa va spun... sunt inca in stare de soc si imi aud in continuare inima in ce hal bate... asta e din capitolul sa ai incredere in prieteni...
Sa incep cu o scurta introducere... cea de-a doua pereche de chei de la apartament si de la usa de intrare din bloc, din cauza de indemanare excesiva ce ma caracterizeaza, am considerat ca este mult mai indicat sa i-o dau unei "prietene" vaca nebuna o voi numi de acum... si ma puteti crede pe cuvant ca am motive... iar in caz ca uit cheia in casa, sunt asigurata si in afara pericolului de a dormi pe presuletul de la bloc :))
Ehh uite ca logica mea n-a luat in calcul... explozia de nebunie ce poate lovi vaca la un momentat dat. Din pacate insa, boala s-a declansat peste noate si fosta "prietena", actuala vaca nebuna, de care m-am rugat aproape 2 luni sa-mi spuna cum mi-as putea obtine cheile inapoi, avand in vedere ca prietenia noastra a luat sfarsit prin intermediul unui email pe care mi l-a trimis... da, uite ca nu mi-am dat seama, ca ei practic au o pasiune ascunsa pentru casutele postale, fie ele virtuale sau reale... iar raspunsul ei, la intrebarea mea referitor la cum doreste sa procedam pentru a-mi recupera cheile, a fost strict si senin: o sa ne vedem, eu nu sunt lasa! Aha... pai sa vedem mai departe ce s-a intamplat...
Ehh... am venit linistita acasa, dupa o zi prea buna pentru a fi reala si am gasit un email dragalas de la doamna in cauza, anuntandu-ma senina, cum ca pretiosul sot at dansei, a trecut si mi-a lasat cheile de la apartament impreuna cu cheia de la usa de intrare in bloc intr-un plic alb... unde? pai in cutia postala de afara... ahh si plicul nu are niciun nume pe el! Pentru ca ei n-au stiut ca nu exista cutii postale individuale pentru fiecare apartmanet (care evident ca exista in scara blocului si pe care ea le-a vazut de nenumarate ori!) Ahh si spera sa nu fie probleme si sa intru cumva in posesia lor...
Frumos nu?!?!
Ehh cam asta a fost socul meu de noapte buna pe ziua de azi... si nu pot descrie cate si ce fel de sentimente si ganduri mi-au trecut prin minte pana am coborat in fata blocului si gasit plicul cu cheile. Si ca sa fie totul complet... ghici ce?! Spre surprinderea mea acea cutie postala de afara, nu este nici macar inchisa! Practic cheile au zacut acolo toata ziua, iar usa mea a fost oarecum deschisa tuturor! Incredibil dar adevarat! Si da... ei pretind a fi oameni si chiar de calitate (indoielnica as completa eu) si traiesc printre noi zi de zi...
Se intampla in ziua de azi si e fapt real... gasiti voi morala "vacii nebune" aka prietena buna :)
Mda... am trait s-o vad si pe asta... si se intampla din nou tot in Gretzia mea draga...
Hai sa va spun... sunt inca in stare de soc si imi aud in continuare inima in ce hal bate... asta e din capitolul sa ai incredere in prieteni...
Sa incep cu o scurta introducere... cea de-a doua pereche de chei de la apartament si de la usa de intrare din bloc, din cauza de indemanare excesiva ce ma caracterizeaza, am considerat ca este mult mai indicat sa i-o dau unei "prietene" vaca nebuna o voi numi de acum... si ma puteti crede pe cuvant ca am motive... iar in caz ca uit cheia in casa, sunt asigurata si in afara pericolului de a dormi pe presuletul de la bloc :))
Ehh uite ca logica mea n-a luat in calcul... explozia de nebunie ce poate lovi vaca la un momentat dat. Din pacate insa, boala s-a declansat peste noate si fosta "prietena", actuala vaca nebuna, de care m-am rugat aproape 2 luni sa-mi spuna cum mi-as putea obtine cheile inapoi, avand in vedere ca prietenia noastra a luat sfarsit prin intermediul unui email pe care mi l-a trimis... da, uite ca nu mi-am dat seama, ca ei practic au o pasiune ascunsa pentru casutele postale, fie ele virtuale sau reale... iar raspunsul ei, la intrebarea mea referitor la cum doreste sa procedam pentru a-mi recupera cheile, a fost strict si senin: o sa ne vedem, eu nu sunt lasa! Aha... pai sa vedem mai departe ce s-a intamplat...
Ehh... am venit linistita acasa, dupa o zi prea buna pentru a fi reala si am gasit un email dragalas de la doamna in cauza, anuntandu-ma senina, cum ca pretiosul sot at dansei, a trecut si mi-a lasat cheile de la apartament impreuna cu cheia de la usa de intrare in bloc intr-un plic alb... unde? pai in cutia postala de afara... ahh si plicul nu are niciun nume pe el! Pentru ca ei n-au stiut ca nu exista cutii postale individuale pentru fiecare apartmanet (care evident ca exista in scara blocului si pe care ea le-a vazut de nenumarate ori!) Ahh si spera sa nu fie probleme si sa intru cumva in posesia lor...
Frumos nu?!?!
Ehh cam asta a fost socul meu de noapte buna pe ziua de azi... si nu pot descrie cate si ce fel de sentimente si ganduri mi-au trecut prin minte pana am coborat in fata blocului si gasit plicul cu cheile. Si ca sa fie totul complet... ghici ce?! Spre surprinderea mea acea cutie postala de afara, nu este nici macar inchisa! Practic cheile au zacut acolo toata ziua, iar usa mea a fost oarecum deschisa tuturor! Incredibil dar adevarat! Si da... ei pretind a fi oameni si chiar de calitate (indoielnica as completa eu) si traiesc printre noi zi de zi...
Se intampla in ziua de azi si e fapt real... gasiti voi morala "vacii nebune" aka prietena buna :)
Si el nu intelegea romana... of of ce tragic...
Hmm... ma intreb... eu asa in transparenta creierului meu... oare ce gandesc uneori barbatii...
Greu de tradus... dar avem google translate... ce pacat nu are un tool pentru a traduce mintile noastre, a mea, a ta... da da! a ta, tu asta de-mi traduci posturile cu Mr Google (surname) / Translate (first name) :))) si il mai si crezi pe cuvant... doar ca partea proasta e ca si traducerea vine dupa gandurile mele... ganduri pe care ti-am zis ca e gresit, total eronat sa le urmaresti sau crezi ;) dar tu poti continua sa incerci :))) doar nah, tu esti cel ce stie cel mai bine :p
Confuzie... oare de ce? hihi pentru ca imi place sa ma joc... cu mintea mea, cu mintea ta, cu mintile noastre :))))) haha follow me! ;)
Greu de tradus... dar avem google translate... ce pacat nu are un tool pentru a traduce mintile noastre, a mea, a ta... da da! a ta, tu asta de-mi traduci posturile cu Mr Google (surname) / Translate (first name) :))) si il mai si crezi pe cuvant... doar ca partea proasta e ca si traducerea vine dupa gandurile mele... ganduri pe care ti-am zis ca e gresit, total eronat sa le urmaresti sau crezi ;) dar tu poti continua sa incerci :))) doar nah, tu esti cel ce stie cel mai bine :p
Confuzie... oare de ce? hihi pentru ca imi place sa ma joc... cu mintea mea, cu mintea ta, cu mintile noastre :))))) haha follow me! ;)
Sorin si impotrivirea lui vis-a-vis de culorile indraznete si fontul blog-ului meu :p
Pai am sa-l mentionez, pentru ca m-a certat si mi-a cerut sa folosesc culori mai normale si implicit sa fiu mai normala :))) dar pe semne ca el n-a luat aminte de descrierea blog-ului meu unde am facut o confesiune clara despre mine :p hihi
Dar cu toate astea, ascultatoare cum sunt din fire (a) not :p m-am conformat si am schimbat culori si fonturi, dar tot mi-am mentinut spiritul viu :)))) si am adaugat si elementele care ma definesc... ahh mi-e dor de shopping!!! Dar revin :p
Si sa revin la Sorin, acum zice ca e multumit cu ce vede :p
Dar cu toate astea, ascultatoare cum sunt din fire (a) not :p m-am conformat si am schimbat culori si fonturi, dar tot mi-am mentinut spiritul viu :)))) si am adaugat si elementele care ma definesc... ahh mi-e dor de shopping!!! Dar revin :p
Si sa revin la Sorin, acum zice ca e multumit cu ce vede :p
Oana si telefonul... apel de urgenta!!!
Catre toate unitatile de pretutindeti care continua sa o intrerupa pe Oana din a citi povestile mele, fac un apel de bun simt si urgenta :))) sa incetati a o mai suna pentru urmatoarele 20 de minute! Nu va cer mai mult, decat atat :))))
Multumiri din sufletul meu aflat departe... de Oana, undeva in Atena :p
Multumiri din sufletul meu aflat departe... de Oana, undeva in Atena :p
Subscribe to:
Comments (Atom)